Cha cha a fost "inventat" de violonistul cubanez Enrique Jorrin odata cu lansarea melodiei "La Enganadora" in 1954.

Dansul este o evolutie a mambo-ului; este un "triplu-mambo" obtinut prin introducerea unui pas suplimentar pe al patrulea timp. Cha cha s-a raspandit rapid in America de Nord si Europa pana in anii 1960. Se spune ca numele imita sunetul scos de sandalele cubanezelor ce il dansau.

Cha Cha-ul este un dans foarte rapid, sacadat, in care musculatura abdomenului si cea a picioarelor (indeosebi a coapselor) este utilizata intens. Abdomenul lucreaza la capacitate maxima, intrucat miscarea soldurilor este de unduire, in forma cifrei opt, asemanatoare cu miscarea din rumba, insa intr-un ritm mult mai alert. Despartirile si revenirile dese care fac parte din coregrafie solicita foarte mult intreg corpul si imbuntatesc echilibrul fizic. In timpul acestui dans se lucreaza intens muschii interiori ai coapselor, intrucat miscarea predominanta in cha cha este formata din chasse-uri executate stanga-dreapta (lateral, apropiat, lateral), sau fata-spate. Piruetele se executa rapid, cu spatele perfect drept, pentru a mentine axul vertical in timpul rotatiei.

Cha-cha-cha pot fi dansat pe muzica autentica cubaneza, latino sau Pop Rock. Muzica este energica iar ritmul este sacadat.